Dacă lucrezi pe cont propriu într-un salon, întrebarea corectă începe cu cine plătește cui. Pentru un PFA închiriere scaun salon, contează cine încasează clientul, cine emite bonul fiscal, cine facturează și unde este autorizată activitatea. De aici pleacă toate obligațiile: actele la ONRC, casa de marcat, e-Factura, taxele și relația contractuală cu salonul.
În practică, expresia „închiriere scaun” acoperă mai multe variante. Poate fi un post de lucru închiriat, o colaborare cu procent din încasări sau o prestare de servicii către salon. Dacă le tratezi la fel, riști să ai contractul greșit, documentele fiscale greșite sau o activitate neclar declarată.
PFA închiriere scaun salon: prima întrebare este cine încasează clientul
Înainte de CAEN, taxe și facturi, stabilește fluxul banilor. Există două modele principale.
Modelul 1: PFA-ul încasează clientul final. Clientul vine la tine, plătește serviciul tău, iar tu îi emiți bon fiscal. Salonul îți pune la dispoziție scaunul, postul de lucru, utilitățile sau accesul la spațiu, iar tu plătești salonului chirie fixă, procent sau alt tarif stabilit prin contract.
În acest model, PFA-ul are relația directă cu clientul. Asta înseamnă că PFA-ul trebuie să aibă activitatea autorizată corect, documente proprii de încasare și evidență proprie a veniturilor.
Modelul 2: salonul încasează clientul final. Clientul plătește la casa salonului, salonul emite bonul sau factura către client, iar PFA-ul facturează salonului serviciile prestate. Aici relația PFA-salon arată ca o colaborare B2B. Nu mai vorbim simplu despre „închiriere scaun”, ci despre prestări de servicii între două entități economice.
Acest detaliu schimbă tot. Dacă tu încasezi clientul, discuția se mută spre casă de marcat și bon fiscal. Dacă salonul încasează clientul, discuția se mută spre factura emisă de PFA către salon și transmiterea ei în RO e-Factura.
Ce cod CAEN îți trebuie pentru coafor, frizerie sau beauty
Din 1 ianuarie 2025 se aplică CAEN Rev.3. Pentru activitățile din zona de coafură și frizerie, vechiul CAEN 9602 se separă în coduri noi. În linii mari, pentru coafură și frizerie este relevant CAEN 9621, iar pentru tratamente și înfrumusețare nemedicale este relevant CAEN 9622.
Alege codul după serviciul concret. Dacă tunzi, vopsești, coafezi sau prestezi servicii de frizerie, analiza pleacă de la 9621. Dacă faci manichiură, pedichiură, cosmetică sau alte servicii de înfrumusețare nemedicale, te uiți la 9622. Dacă ai servicii mixte, ai nevoie să verifici toate activitățile pe care le prestezi efectiv.
Un PFA poate avea cel mult 5 clase CAEN în obiectul de activitate. Nu adăuga coduri la întâmplare, dar nici nu porni cu un singur cod dacă serviciile tale reale sunt mai largi. Facturile, programările și promovarea trebuie să fie coerente cu activitatea autorizată.
Dacă ai un PFA mai vechi, cu CAEN 9602, verifică actualizarea la CAEN Rev.3. Conversia nu trebuie tratată ca un detaliu cosmetic, pentru că partenerii, platformele, băncile sau autoritățile pot cere codul actual.
Acte PFA pentru activitate într-un salon
La înființare, ONRC cere documentele obișnuite pentru PFA: cererea de înregistrare, anexa fiscală și declarația-tip pe propria răspundere privind îndeplinirea condițiilor de funcționare. Declarația poate privi activitatea la sediu, la sedii secundare sau la terți.
În cazul unui scaun sau post de lucru într-un salon, partea sensibilă este adresa la care lucrezi. Dacă ai un post fix, cu program recurent și prezență stabilă în salon, trebuie verificat dacă acea adresă se declară ca punct de lucru sau dacă poate fi acoperită ca activitate la terți.
Nu există un răspuns universal bun pentru toate saloanele. Depinde de contractul dintre tine și salon, de actele spațiului, de cum este organizată activitatea și de practica ORCT local. Verificarea merită făcută înainte să emiți primele bonuri sau facturi.
În mod normal, pentru un punct de lucru sau sediu secundar, ONRC cere dovada dreptului de folosință asupra spațiului. Asta poate însemna contract de închiriere, subînchiriere, comodat sau alt document acceptat, în funcție de situație. Dacă salonul este chiriaș, nu proprietar, trebuie verificat dacă are voie să îți pună spațiul la dispoziție.
Contractul cu salonul: ce trebuie să scrie clar
Contractul cu salonul trebuie să spună exact ce primești și ce plătești. Cuvântul „scaun” este prea vag dacă documentul nu explică obligațiile fiecărei părți.
Include cel puțin aceste puncte:
- spațiul sau postul pus la dispoziție: scaun, oglindă, chiuvetă, masă de manichiură, cabină, cameră sau alt loc de lucru;
- programul de folosire: zile, intervale, acces în afara programului salonului;
- prețul: chirie fixă, procent din încasări, tarif pe zi, tarif pe lună sau combinație;
- utilitățile incluse: apă, energie, încălzire, recepție, POS, internet, curățenie;
- cine cumpără consumabilele și produsele profesionale;
- cine răspunde pentru igienă, sterilizare, depozitare și evidențe sanitare;
- cine încasează clientul și ce document fiscal se emite;
- dacă ai voie să ai propria casă de marcat în salon;
- dacă salonul poate subînchiria sau pune la dispoziție spațiul către PFA;
- cum se încetează contractul și ce se întâmplă cu programările deja făcute.
Dacă salonul îți cere un procent din încasări, stabilește pe ce bază se calculează procentul: total încasat, venit fără TVA, servicii fără produse, servicii după discounturi sau altă formulă. Fără această claritate, apar diferențe la final de lună.
Cine emite bon fiscal la clientul persoană fizică
Dacă PFA-ul prestează servicii direct către populație și încasează clientul, regula este folosirea unui aparat de marcat electronic fiscal, cu excepțiile prevăzute de lege. Pentru servicii de coafură, frizerie, manichiură, cosmetică și alte servicii similare către persoane fizice, pornește de la ideea că ai nevoie de casă de marcat.
Bonul fiscal se emite de entitatea care încasează clientul. Dacă tu, ca PFA, iei banii de la client, tu emiți bonul fiscal. Dacă salonul ia banii la recepție, salonul emite bonul fiscal către client.
Factura nu repară lipsa bonului fiscal când legea cere bon pentru servicii directe către populație. Dacă un client persoană fizică cere și factură, emiți factura la cerere, dar fluxul de casă de marcat rămâne de gestionat corect.
Exemplu: lucrezi ca hairstylist PFA, clienta îți plătește 250 lei cu cardul direct ție. Dacă tu ai încasat serviciul, tu emiți bon fiscal. Ulterior, dacă persoana cere factură, o emiți pe datele cerute și o corelezi cu încasarea, ca să nu dublezi venitul în evidență.
Când facturează PFA-ul salonul
Dacă salonul încasează clientul final, PFA-ul nu emite bon către client pentru acea încasare. În schimb, PFA-ul emite factură către salon pentru serviciile prestate, conform contractului.
Factura poate fi lunară, săptămânală sau pe altă perioadă stabilită contractual. Descrierea serviciului trebuie să fie clară: servicii coafură prestate în baza contractului, servicii frizerie, servicii manichiură sau altă formulare care reflectă munca reală.
În relația B2B dintre PFA și salon, facturile emise de PFA către salon intră pe regulile RO e-Factura aplicabile persoanelor impozabile stabilite în România. Pentru 2026, ANAF a comunicat termenul de 5 zile lucrătoare de la emitere, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la termenul-limită de emitere prevăzut de Codul fiscal.
Atenție la modelul în care salonul îți plătește doar un procent, dar clientul plătește tot la tine. În această variantă, încasarea către populație rămâne la PFA, iar salonul îți poate factura chiria sau comisionul. Contractul și documentele fiscale trebuie să arate același flux.
Taxe PFA pentru scaun în salon
Taxele PFA depind de sistemul de impunere, venitul net și plafoanele aplicabile. În sistem real, venitul net este diferența dintre venitul brut și cheltuielile deductibile. Impozitul pe venit pentru activități independente este 10% asupra venitului net anual impozabil.
CAS devine obligatoriu când veniturile din activități independente ating cel puțin plafonul de 12 salarii minime brute. Baza de calcul poate fi de 12 sau 24 salarii minime, în funcție de nivelul venitului. CASS pentru activități independente se calculează la venitul net sau norma de venit, cu regulile și plafoanele aplicabile anului respectiv.
Pentru veniturile din 2026, materialul informativ ANAF din 27 ianuarie 2026 arată regulile de calcul, dar salariul minim și instrucțiunile finale ale declarației unice trebuie confirmate la momentul depunerii pentru anul respectiv. Nu calcula contribuțiile finale pe baza unui salariu minim presupus.
Plafonul TVA indicat de ANAF pentru persoane fizice cu activități independente este 395.000 lei. Dacă te apropii de plafon, discută din timp cu contabilul, pentru că înregistrarea în scopuri de TVA schimbă prețurile, facturile și relația cu salonul.
Normă de venit sau sistem real pentru PFA în salon
Alegerea dintre normă de venit și sistem real trebuie făcută cu cifrele în față. La normă de venit, plătești taxele raportat la norma aplicabilă, ajustată dacă există reguli locale de ajustare. Chiria scaunului, consumabilele și echipamentele nu reduc direct norma.
În sistem real, evidența este mai strictă, dar cheltuielile făcute în scopul activității pot reduce venitul net, dacă sunt justificate și documentate. Pentru un PFA în salon, pot fi relevante chiria postului, produsele profesionale, consumabilele, ustensilele, echipamentele, cursurile profesionale, marketingul și serviciile contabile.
Exemplu simplu: dacă plătești lunar chirie pentru scaun și cumperi frecvent produse profesionale, sistemul real poate reflecta mai bine costurile tale. Dacă ai costuri mici și normă avantajoasă, norma de venit poate fi mai simplă. Nu decide doar după ce plătește alt coleg din salon, pentru că veniturile, cheltuielile și codurile CAEN pot fi diferite.
Igienă, autorizare și răspundere profesională
Serviciile de coafură, frizerie, manichiură, pedichiură, cosmetică și similare intră sub norme de igienă pentru unități de înfrumusețare. Faptul că salonul are autorizații sau avize nu înseamnă automat că PFA-ul poate ignora propriile obligații de declarare și funcționare.
Verifică împreună cu salonul cine ține evidențele cerute, cine răspunde pentru sterilizare, cine cumpără materialele de unică folosință și cine gestionează reclamațiile sau controalele. Aceste lucruri trebuie să apară în contract, pentru că o înțelegere verbală este greu de probat.
Pentru proceduri cu risc mai ridicat, cum ar fi micropigmentare, tatuaj, piercing sau manichiură invazivă, verifică norma sanitară exactă și cerințele DSP aplicabile serviciului înainte să pornești activitatea sau să promiți proceduri speciale în ofertă.
Greșeli frecvente la închirierea unui post în salon
Prima greșeală este să crezi că un contract numit „închiriere scaun” rezolvă automat fiscalitatea. Contractul trebuie să corespundă cu realitatea: cine încasează, cine facturează, cine suportă costurile și cine răspunde față de client.
A doua greșeală este lipsa casei de marcat când PFA-ul încasează direct persoane fizice. Dacă tu primești banii de la client, nu trata factura ca înlocuitor universal pentru bonul fiscal.
A treia greșeală este nedeclararea corectă a locului de activitate. Un post fix într-un salon poate cere analiză de punct de lucru, activitate la terți și drept de folosință asupra spațiului.
A patra greșeală este alegerea normei de venit fără să vezi impactul chiriei și al consumabilelor. Dacă ai costuri mari, sistemul real poate fi mai potrivit, dar cere evidență mai atentă.
A cincea greșeală este ignorarea e-Factura în relația cu salonul. Dacă PFA-ul facturează salonului, factura trebuie tratată ca factură B2B, cu transmiterea în sistem potrivit regulilor aplicabile.
Checklist înainte de prima încasare
Înainte să începi lucrul în salon, verifică aceste puncte:
- ai codurile CAEN corecte pentru serviciile reale: 9621, 9622 sau alte coduri relevante;
- ai clarificat la ONRC sau ORCT local dacă lucrezi la punct de lucru sau la terți;
- contractul cu salonul permite folosirea postului și, dacă este cazul, subînchirierea;
- contractul spune cine încasează clientul final;
- dacă PFA-ul încasează clientul, ai casa de marcat și procedura de emitere a bonului fiscal;
- dacă salonul încasează clientul, ai fluxul de facturare PFA către salon și transmitere în e-Factura;
- ai ales între normă de venit și sistem real după veniturile și costurile tale reale;
- urmărești plafoanele pentru CAS, CASS și TVA;
- ai stabilit cine răspunde pentru igienă, sterilizare, consumabile și evidențe sanitare;
- ai discutat cu contabilul înainte de prima lună facturată sau încasată.
Concluzia practică este simplă: pentru un PFA care lucrează într-un salon, fiscalitatea urmează fluxul de încasare. Dacă tu încasezi clientul, ai nevoie de propriul flux de bon fiscal și evidență. Dacă salonul încasează clientul, PFA-ul facturează salonul, iar relația intră pe regulile B2B și e-Factura.