Ce reprezintă creditarea societății de către asociați
Creditarea societății este operațiunea prin care un asociat sau acționar pune la dispoziția firmei o sumă de bani, cu titlu de împrumut, urmând ca societatea să restituie suma respectivă la o dată ulterioară, cu sau fără dobândă. Din punct de vedere juridic, această operațiune se încadrează în categoria contractelor de împrumut reglementate de Codul Civil.
Motivele pentru care asociații aleg să crediteze firma sunt diverse: necesitatea acoperirii unor cheltuieli urgente, finanțarea investițiilor, asigurarea capitalului de lucru sau evitarea costurilor ridicate asociate creditelor bancare. Indiferent de motivație, creditarea trebuie efectuată cu respectarea strictă a prevederilor legale în vigoare.
Obligativitatea efectuării creditării prin transfer bancar
Una dintre cele mai importante restricții privind creditarea societății este interdicția de a efectua această operațiune în numerar. Conform Legii nr. 70/2015 privind întărirea disciplinei financiare, cu modificările aduse prin OUG 115/2023, creditarea societății de către asociați sau acționari se poate realiza exclusiv prin virament bancar.
Articolul 4 din Legea 70/2015, în forma actualizată, prevede expres că împrumuturile în lei sau în valută, de la asociați sau acționari persoane fizice sau juridice, se pot efectua numai prin instrumente de plată fără numerar. Această restricție se aplică indiferent de valoarea creditului acordat, neexistând un plafon minim sub care ar fi permisă creditarea în numerar.
Nerespectarea acestei obligații atrage sancțiuni severe. Conform legii, încasarea creditelor în numerar de la asociați sau acționari constituie contravenție și se sancționează cu amendă egală cu 25% din suma încasată în numerar, dar nu mai puțin de 500 lei. Această amendă se aplică societății beneficiare a creditului, nu persoanei care a acordat împrumutul.
Documentația necesară pentru creditarea societății
Pentru a fi recunoscută din punct de vedere fiscal și contabil, creditarea societății trebuie documentată corespunzător. Elementul central este contractul de creditare sau de împrumut, care trebuie să conțină cel puțin următoarele elemente:
Identificarea părților: datele complete ale creditorului (asociat/acționar) și ale debitorului (societatea). Pentru persoane fizice se menționează numele, prenumele, CNP, adresa și datele din actul de identitate. Pentru persoane juridice se specifică denumirea, CUI, sediul social și datele reprezentantului legal.
Obiectul contractului: suma împrumutată, exprimată în cifre și litere, precum și moneda în care se acordă creditul (lei sau valută).
Condițiile de acordare: dacă împrumutul se acordă cu dobândă sau fără dobândă, iar în cazul în care se percepe dobândă, nivelul acesteia și modalitatea de calcul (dobândă fixă sau variabilă, simplă sau compusă).
Termenul de rambursare: data sau perioada în care societatea se obligă să restituie suma împrumutată. Contractul poate prevedea restituirea integrală la scadență sau în rate periodice.
Garanții: dacă este cazul, contractul poate prevedea garanții reale sau personale pentru asigurarea rambursării.
Semnăturile părților: contractul trebuie semnat de ambele părți, iar pentru societate se aplică ștampila (dacă aceasta utilizează ștampilă).
Nivelul dobânzii la creditele acordate de asociați
Legislația fiscală nu impune un nivel minim sau maxim al dobânzii pentru creditele acordate de asociați către societate. Părțile pot conveni acordarea unui împrumut cu dobândă zero, caz în care nu se percep costuri suplimentare pentru utilizarea sumelor.
Cu toate acestea, practica recomandă stabilirea unei dobânzi la nivelul pieței pentru a evita eventuale reconsiderări din partea organelor fiscale. Ca referință, se poate utiliza rata dobânzii de referință a Băncii Naționale a României (BNR), publicată periodic în Monitorul Oficial. În anul 2025, rata de referință BNR se situează în jurul valorii de 6,5% pe an, variind în funcție de deciziile de politică monetară.
Alternativ, se poate folosi ca referință nivelul dobânzilor practicate de bănci pentru credite similare acordate persoanelor juridice. Important este ca dobânda stabilită să fie justificabilă în raport cu condițiile de piață.
Tratamentul fiscal al dobânzilor încasate de asociat
Atunci când asociatul persoană fizică încasează dobândă pentru creditul acordat societății, această sumă reprezintă venit impozabil. Regimul fiscal aplicabil diferă în funcție de calitatea creditorului:
Pentru asociatul persoană fizică rezidentă în România, dobânda încasată se încadrează în categoria veniturilor din investiții și se impozitează cu o cotă de 10%. Impozitul se reține la sursă de către societatea plătitoare (debitorul) și se declară prin formularul 100 (Declarația privind obligațiile de plată la bugetul de stat), până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a efectuat plata dobânzii.
La finalul anului fiscal, societatea are obligația de a depune și Declarația informativă 205, în care se evidențiază toate veniturile din dobânzi plătite către persoane fizice, precum și impozitul reținut.
Pentru asociatul persoană fizică nerezidentă, tratamentul fiscal depinde de prevederile convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul de rezidență al creditorului. În lipsa unei astfel de convenții sau în cazul în care convenția nu prevede scutiri, se aplică impozitul standard de 10%.
Pentru asociatul persoană juridică, dobânda încasată se include în veniturile impozabile ale acesteia și se supune regimului general de impozitare a profitului.
Înregistrările contabile pentru creditarea societății
Din punct de vedere contabil, creditarea societății de către asociați generează următoarele înregistrări:
La primirea creditului, se înregistrează intrarea sumei în contul bancar al societății în corespondență cu datoria față de asociat. Înregistrarea este: 5121 "Conturi la bănci în lei" = 4551 "Asociați, conturi curente" sau 4511 "Decontări între entitățile afiliate" (în cazul creditării de către societatea mamă sau altă entitate afiliată), cu valoarea sumei primite.
La calculul periodic al dobânzii datorate, se înregistrează cheltuiala cu dobânda în corespondență cu datoria aferentă: 666 "Cheltuieli privind dobânzile" = 4558 "Asociați, dobânzi la conturi curente" sau 4518 "Dobânzi aferente decontărilor între entitățile afiliate", cu valoarea dobânzii calculate.
La plata dobânzii către asociatul persoană fizică, se evidențiază și reținerea impozitului la sursă. Mai întâi se înregistrează impozitul reținut: 4558 = 446 "Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate", cu valoarea impozitului de 10%. Apoi se înregistrează plata dobânzii nete: 4558 = 5121, cu suma netă plătită asociatului. Ulterior, se virează impozitul reținut către bugetul de stat: 446 = 5121.
La rambursarea creditului, se stinge datoria față de asociat: 4551 = 5121 (sau 4511 = 5121 pentru entități afiliate), cu valoarea sumei restituite.
Aspecte practice și întrebări frecvente
O întrebare frecventă se referă la existența unui plafon maxim pentru creditarea societății prin virament bancar. Răspunsul este că nu există o limită superioară stabilită de lege. Asociatul poate credita societatea cu orice sumă consideră necesară, cu condiția ca transferul să se efectueze prin bancă.
Referitor la posibilitatea ca mai mulți asociați să crediteze societatea în paralel, aceasta este pe deplin permisă. Fiecare asociat poate acorda separat un împrumut societății, documentat printr-un contract distinct sau printr-un contract comun cu mai mulți creditori.
În cazul creditării de către un asociat nerezident, operațiunea se poate efectua din străinătate, prin transfer bancar internațional. Banca beneficiară din România are obligația de a raporta către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) transferurile care depășesc echivalentul a 10.000 EUR, conform legislației privind prevenirea spălării banilor.
O altă întrebare vizează posibilitatea conversiei creditului în aport la capitalul social. Această operațiune este permisă și se realizează prin majorarea capitalului social cu valoarea creditului, urmată de stingerea datoriei față de asociat. Operațiunea necesită hotărârea adunării generale a asociaților și înregistrarea modificării la Registrul Comerțului.
Deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile
Pentru societatea beneficiară a creditului, cheltuielile cu dobânzile plătite către asociați sunt, în principiu, deductibile fiscal. Cu toate acestea, se aplică regulile privind subcapitalizarea și limitarea deductibilității costurilor excedentare ale îndatorării, prevăzute de Codul Fiscal.
Conform art. 402 din Codul Fiscal, costurile excedentare ale îndatorării care depășesc plafonul deductibil de 1.000.000 EUR sau 30% din EBITDA (se alege valoarea mai mare) nu sunt deductibile în exercițiul financiar curent, dar pot fi reportate pentru perioade ulterioare, fără limită de timp.
Pentru microîntreprinderi, care nu calculează impozit pe profit, această limitare nu se aplică direct, însă cheltuielile cu dobânzile influențează rezultatul contabil care stă la baza unor calcule fiscale.
Diferența dintre creditare și aport de capital
Este important să se distingă între creditarea societății și aportul la capitalul social. Creditarea reprezintă un împrumut temporar, care trebuie rambursat și care generează o datorie în bilanțul societății. Aportul la capital reprezintă o contribuție definitivă la patrimoniul societății, care majorează capitalul social și nu se restituie decât în cazul lichidării sau reducerii capitalului.
Din perspectiva asociatului, creditarea oferă flexibilitate, deoarece sumele pot fi recuperate oricând, conform contractului. Aportul de capital, în schimb, consolidează poziția financiară a societății și demonstrează angajamentul pe termen lung al asociaților.
Creditarea în valută
Creditarea societății se poate efectua și în valută, cu respectarea aceleiași condiții de efectuare prin virament bancar. Înregistrările contabile se realizează în lei, la cursul BNR de la data operațiunii, iar diferențele de curs valutar rezultate la rambursare sau la evaluarea periodică a datoriei se înregistrează ca venituri sau cheltuieli financiare.
Contractul de creditare în valută trebuie să precizeze moneda în care se acordă împrumutul și moneda în care se va efectua rambursarea. De asemenea, se recomandă stabilirea cursului de referință pentru calculul dobânzii, dacă aceasta se exprimă într-o altă monedă decât cea a împrumutului.
Aspecte de conformitate și control fiscal
În cadrul controalelor fiscale, organele ANAF verifică frecvent operațiunile de creditare între părți afiliate. Principalele aspecte urmărite sunt: existența și conținutul contractului de creditare, efectuarea transferului prin bancă, nivelul dobânzii în raport cu prețurile de piață, reținerea și virarea corectă a impozitului pe dobândă și înregistrarea corespunzătoare în contabilitate.
Lipsa documentației adecvate sau efectuarea creditării în numerar poate atrage nu doar amendele menționate, ci și reconsiderarea operațiunii din punct de vedere fiscal, cu consecințe asupra bazei impozabile a societății.
Pentru a evita disputele cu autoritățile fiscale, se recomandă păstrarea tuturor documentelor justificative: contractul de creditare, extrasele de cont care atestă transferul bancar, calculele de dobândă, declarațiile fiscale depuse și dovezile de plată a impozitului reținut.
]]>